Două localităţi sălăjene, bântuite de „fantome”

Nu mai au nicio construcţie, nu au căi de acces, însă continuă să rămână în bazele oficiale ale statului român. Este vorba de sate care sunt fie depopulate, fie dispărute, în sensul că acolo există în prezent doar terenuri virane, alunecări de teren sau se află pe fundul unor la lacuri de acumulare. Cu toate acestea, ele apar în continuare ca localităţi în Nomenclatorul localităţilor SIRUTA, gestionat de către Institului Naţional de Statistică şi preluat de către toate instituţiile statului, acestea figurând inclusiv pe listele Autorităţii Electorale Permanente. Mai pe scurt, nu sunt decât nişte localităţi fictive sau altfel spus „fantomă”.
În această situaţie se regăsesc şi două sate sălăjene, Ţărmure din comuna Sărmăşag şi Pădureni din comuna Camăr. Dacă în satul Ţărmure, la ultimul recensământ, cel din 2011, era doar un singur locuitor, satul Pădureni a rămas pustiu.

Ţărmure, satul cu un singur suflet
În perimetrul localităţii din comuna Sămăşag, pe imaginile satelitare recente, se mai poate observa, într-adevăr, o singură gospodărie şi o serie de construcţii căzute în ruină. „O singură persoană mai locuieşte în prezent în Ţărmure. Este vorba de un bărbat de 60 de ani. În rest, acolo sunt doar terenuri agricole, majoritatea proprietarilor fiind din Sărmăşag. Cândva pe acolo era Sărmăşagul, însă, de-a lungul anilor cei din satul respectiv s-au retras spre localităţile mai moderne, preferând să vină doar pentru a-şi lucra pâmânturile. În zonă lipsesc utilităţile, drumurile de acces, doar curent există”, a explicat primarul comunei, Dombi Attila. Potrivit spuselor sale, investiţii în localitate nu sunt prevăzute în viitorul apropiat. „Nu ştiu dacă şi când se vor face investiţii în zonă. În prezent, sunt scoase terenuri la vânzare şi din câte ştiu, cumpărători interesaţi au fost şi sunt. Sunt persoane care şi-au achiziţionat deja câteva hectare”, a mai adăugat edilul.

Pădureni, localitatea din statistici
Tot lipsa infrastructurii a dus şi la dispariţia localităţii Pădureni, din comuna Camăr. Din vechea vatră a satului nu se mai găseşte nimic în teren, nici construcţii, nici reţeaua de transport. Perimetrul localităţii delimitează în prezent un teren viran, fără construcţii, cu un singur drum de legătură. De altfel, la ultimul recensământ nu avea niciun locuitor. „Doar figurăm în statistici. Terenurile din Pădureni sunt părăsite. Din când în când mai vin cei care au moşteniri în zonă. Oricum, pământurile de acolo nu sunt arabile. Sunt doar păşuni şi livezi”, spune primarul comunei Camăr, Szabo Levente. Edilul susţine că principalul motiv pentru care satul a fost abandonat a fost lipsa infrastructurii. „S-au mutat în localităţi unde există utilităţi, drumuri etc., tocmai lipsa acestora a dus la depopularea satului. Pe de altă parte, zona este un foarte frumoasă, cu izvoare, un loc liniştit”, a mai completat Szabo Levente. Potrivit spuselor sale, administraţia locală din Camăr a comunicat celor de la Statistică situaţia reală a localităţii, însă, cu toate acestea, se insistă furnizarea datelor despre aceasta. „Noi le-am spus că nu avem date din ce moment ce nu există nimic acolo. Nu am solicitat oficial desfiinţarea localităţii, le-a solicitat doar să nu ne mai solicite date despre această căci toate sunt zero. Cei de la Statistică insistă însă, astfel că de fiecare dată completăm zero în dreptul fiecărui indicator solicitat despre satul Pădureni”, a concluzionat primarul comunei Camăr.

Satele oilor sau ale caprelor
În prezent, în România, unu la sută din localităţi nu mai există în realitate. O echipă de pasionaţi au participat la un „Hackaton”, un eveniment în care programatori, ingineri de software, graficieni participă şi colaborează pe un anume proiect, cu „Open data”, adică date deschise, libere la folosire, de cele mai multe ori venind de la autorităţi, şi a realizat un proiect care ilustrează fenomenul localităţilor „fantomă” din ţara noastră.
„Am găsit şi câteva exemple ciudate. Am dat peste sate în care nu am găsit oameni sau case, dar în registrul agricol am găsit că acolo au fost înregistrate la recensământ sute de oi sau capre. Am găsit localităţi în care din satelit se vede că nu mai există nicio construcţie sau drum pe vatra satului, dar în acte acolo au fost înregistrate vaci sau porci”, a menţionat unul dintre membrii echipei care a realizat proiectul.
Potrivit acestuia, având în vedere că în Nomenclatorul localităţilor SIRUTA figurează 13.738 de localitati, rezultă că aproximativ unu la sută din totalul localităţilor sunt fictive, acesta fiind un procent suficient de mare pentru a determina o serie probleme şi întrebări.
Proiectul a fost realizat în perioada 21-22 februarie, în cadrul Hackathonului Datelor Deschise, eveniment organizat de Guvernul României, împreună cu Coaliţia pentru Date Deschise, cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii din Bucureşti, a Ambasadei Statelor Unite şi a Ambasadei Olandei.
Până în prezent, în total, au fost descoperite 126 de localităţi fictive. Echipa de proiect a centralizat aceste localităţi a făcut o aplicaţie de hartă interactivă cuprinzătoare şi a lansat un proiect care documentează situaţia „localităţilor fantomă” din România cu scopul de a face ordine în datele administrative. „Am mai găsit, spre exemplu, o localitate care nu există în realitate, nu apare niciun om în evidenţe în localitatea respectivă, dar la Registrul Comerţului apare o firmă înregistrată acolo. Firma nu apare, totuşi, că are activitate, însă ea a fost înregistrată la Registrul Comerţului în acea localitate care practic nu mai există”, a mai precizat reprezentantul echipei de proiect.